Tradiții de Paște

Tradiții de Paște

Ana Moldovan | 3. 4. 2020

Cum au sărbătorit strămoșii noștri Paștele? Ce obiceiuri și tradiții ar trebui să menținem de Paște? Puteți afla în acest articol din revista noastră Brasty.

Vă întrebați ce obiceiuri și tradiții de Paște sunt asociate cu aceste sărbători de primăvară? Paștele nu este doar o mare sărbătoare pentru creștini. Are rădăcini din culturile păgâne,care l-au sărbătorit mai mult ca pe sărbătorile primăverii care vine cu noi începuturi. Zilele de Paște sunt caracterizate fiecare separat prin ritualurile lor speciale, pe care le prezentăm în acest articol.

De ce data sfintelor sărbători de Paște se schimbă de fiecare dată?

De asemenea, nu ați înțeles întotdeauna cum este posibil ca Paștele să fie sărbătorit uneori în martie și alteori în aprilie? Calcularea perioadei de Paște este destul de dificilă. Paștele este o sărbătoare care semnifică venirea primăverii și învierea lui Isus Hristos, și de fiecare dată cade în prima duminică după prima lună plină care are loc pe 21 martie. Dacă luna plină cade duminică, Paștele este sărbătorit duminica următoare.

Obiceiuri de Paște 

Din păcate tradițiile de Paște an de an sunt uitate tot mai mult. Totuși, Paștele este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători ale noastre și prin urmare trebuie păstrată. Scopul principal este de a întâmpina sezonul de primăvară, adică victoria vieții peste moarte. Până în ziua de astăzi, în special creștinii sunt cei care se pregătesc pentru aceste sărbători patruzeci de zile. Acesta este Postul Paștelui. Începe cu Miercurea de Cenușă. De mult, aceasta a fost o perioada în care oamenii care doresc să primească botezul și-au intensificat pregătirea pentru aceasta.

După Paște urmează perioada care durează cincizeci de zile până la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt. De-a lungul timpului sărbătorile au fost puțin diferit practicate, în special în rândul vechilor slavi și germani. Paștele apare pentru prima dată în rândul evreilor ca și o sărbătoare importantă și organizată religios.  A fost sărbătoarea Azimelor (Paștele în ebraică), care a avut loc cu prilejul eliberării israeliților din Egipt. Ei au fost mereu sărbătoriți în ziua a paisprezecea din Nisan și l-au lăudat pe Domnul pentru că atunci când au fost omorâți copii nou născuți în Egipt, evreii pentru a-și proteja copii, le-au stropit pe afară cu sângele mieilor. 

Joia verde

În joia verde, oamenii s-au trezit devreme, s-au rugat și s-au spălat cu rouă de dimineață, întrucât se spunea că expulzau din corpul lor diverse boli, cum ar fi bolile de gât. De asemenea, s-a spus că cine mănâncă pâine unsă cu miere înainte de răsărit va fi protejat de mușcăturile de șarpe și înțepăturile de viespe pe tot parcursul anului. În anumite regiuni, de exemplu, pâinea cu miere se aruncau în fântână pentru a avea apă tot anul. Liturghia de dimineață avea loc numai în biserci unde se ardeau candele cu uleiuri sfinte (ulei pentru botez, ulei sfânt pentru cruce și ulei pentru bolnavi). 

După-amiază nu se lucra pentru că se făceau colaci numai din aluat de drojdie, care fie se mânca așa sau stropit cu miere. Sunetul clopotului la slujba de seară însemna că acestea „ vor pleca spre Roma” și vor rămâne acolo până în sâmbăta albă. În acea perioadă clopotele au fost înlocuite cu toaca. Tradiția spune că atunci când auziți ultima dată clopotele, trebuie să amestecați monedele în buzunar zgomotos pentru ca acestea "să se lipească" de voi tot anul. În Joia Verde se ține în special și ritualul spălării picioarelor. 

Vinerea mare

Vinerea Mare este ziua multor obiceiuri. Unul dintre cele mai cunoscute este faptul că această zi este o zi de post și, dacă nu, o zi de post, cel puțin o zi fără carne. Tot în această zi, oamenii nu aveau voie să împrumute nimic, pentru că se spunea că lucrul împrumutat poate fi fermecat. De asemenea nu se spală deoarece se  spune că hainele nu vor fi înmuiate în apă, ci în sângele lui Hristos..  

De asemenea, în Vinerea Mare nu se lucra pe câmp sau în livadă. Se credea în puterea magică a pământului, care se deschide în Vinerea Mare și își arată comorile pentru un timp scurt. Dar unde trebuia căutată această comoară? Aparent, s-e ivea într-un loc în care strălucea feriga sau unde era o deschidere în stânca din care provenea strălucirea.

Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet. În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp. În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

Sâmbata Mare

În ziua Sâmbetei Mari se  făceau cruci din crengi  carbonizate și se purtau pe câmp pentru a-l menține cât mai fertil. Se pregăteau mâncăruri festive și cozonacul tradițional. 

Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. 

Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare,este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.  

Duminica Paștelui

În duminica Paştelui, se crede că:


Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va merge direct în Rai deoarece în această perioadă porţile Iadului sunt închise. Se spune că toţi cei care ciocnesc ouă roşii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă. Cojile ouălor roşii nu se aruncă afară în ziua de Paşti pentru că se duce norocul. Fetele mari şi flăcăii tineri se uită în apa din fântână când se întorc de la slujbă, ca să fie frumoşi tot anul.

Cine mânăncă în ziua de Paşti caş, va fi tot anul alb la faţă. În ziua de Paşti e bine să se consume întâi carne de peşte sau de pasăre, pentru ca oamnii să fie iuţi ca peştii şi uşori ca păsările în anul ce urmează. De o parte şi alta a pragului casei se pune o glie de iarbă verde ca să fie belşug în casă. Usturoiul sfinţit în această zi împreună cu smirnă şi busuioc este folosit de fete ca să fie plăcute şi apărate de farmece. 

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul ""Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".


Oferim cadouri doar pentru ! Mai aici.

Oferim cadouri doar pentru Mai aici.

Căutând
Căutând
up